Asociaţia Bibliotecarilor din România Romanian Library Association

Proces verbal

Încheiat astăzi,  14 iunie 2012, cu ocazia desfăşurării întâlnirii profesionale a  Asociației Bibliotecarilor din România, din cadrul Secțiunii Periodice, în prezenţa următoarelor persoane:

	Nume şi Prenume	Biblioteca
1	Cornelia Stănică	Biblioteca Camerei Deputaţilor
2	Danciu Adriana Simona	Universitatea "C. Brâncuşi" Târgu Jiu
3	Moraru Violeta Elena	Biblioteca Judeţeană "V.A. Urechia" Galaţi
4	Dragne Carmen	Biblioteca Naţională a României
5	Iordache Dinu Anca	Biblioteca Naţională a României
6	Modan Luminiţa	Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" din Bucureşti
7	Adriana Toma	Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" din Bucureşti
8	Ciobanu Liliana	Biblioteca Universiăţii din Suceava
9	Mircea Regneală	Universitatea din Bucureşti
10	Robert Coravu	Romdidac
11	Rahme Nicoleta	Biblioteca Naţională a României
12	Adriana Borună	Biblioteca Naţională a României
13	Daniş Luminiţa	Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi
14	Stanca Desa	Biblioteca Academiei Române
15	Uşurelu Teodora	Biblioteca Naţională a României
16	Denisa Olberg	Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
17	Predescu Carmen	Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
18	Hubert Adriana	Biblioteca Universităţii de Construcţii din  Bucureşti
19	Dumitrescu Gabriela	Biblioteca Universităţii de Construcţii din  Bucureşti
20	Mihai Constantinescu	Universitatea din Bucureşti
21	Vasile Gabriela	Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti
22	Apostoleanu Corina	Biblioteca Judeţeană din Constanţa
23	Gabriela Jurubiţă	Univesitatea din Bucureşti

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” şi se desfăşoară la sediul Asociaţiei Bibliotecarilor din România, aflat în cadrul Bibliotecii Naţionale a României. La întâlnire participă 23 de persoane. Tema întâlnirii profesionale este „Factorul de impact, criteriu de evaluare al revistelor”

Doamna Liminița Daniș deschide lucrările secțiunii și anunță ordinea de zi:

Ø      Factorul de impact, criteriu de evaluare al revistelor

Ø      Prezentarea lucrării din cadrul secțiunii;

Ø      Adaptarea la noul ISBD;

Ø      Discuții libere.

Gabriela Jurubiță (filiala București) de la Universitatea din București, Facultatea de Litere, Departamentul Ştiinţele Comunicării, Colectivul Științele Informării și Documentării, prezintă lucrarea „Valoarea factorului de impact ISI pentru biblioteci”. 

Pornind de la definirea factorului de impact  ISI, Gabriela Jurubiţă prezintă importanţa indexării revistelor in baza de date Thomson Scientific (ISI) şi obţinerea unui factor de impact.  Bibliotecile universitare şi cele specializate primesc foarte multe solicitări pentru consultarea revistelor ştiinţifice indexate ISI. În mediul ştiinţific internaţional dar şi românesc, cadrele didactice universitare şi cercetătorii sunt evaluaţi în funcţie de numărul de articole publicate în reviste cu factor de impact. Atât învăţământul superior, cât şi cercetarea ştiinţifică se bazează pe biblioteci pentru activitatea de informare şi documentare. Cercetătorii şi cadrele didactice se aşteaptă să primească informaţii despre reviste şi baze de date ştiinţifice de la biblioteca instituţiei (specializată sau universitară).

Timpul necesar pentru obţinerea unui factor de impact pentru o revistă indexată ISI Thomson este de minim doi ani, iar pentru calcularea factorului de impact ISI se raportează numărul de citări obţinute în ultimii doi ani la numărul de articole publicate în ultimii doi ani.

Deşi folosită la nivel internaţional de către agenţii guvernamentale şi universităţi, evaluarea cu ajutorul factorului de impact ISI a fost adesea contestată.  Pentru o parte dintre problemele ridicate de redactori şi autori, Thomson Reuters a dezvoltat şi implementat o serie de indicatori bibliometrici pe platforma Journal Citation Reports. Bibliotecarii trebuie să cunoască aceşti indicatori bibliometrici pentru a-şi putea ghida utilizatorii, pentru a putea analiza oportunitatea achiziţiei unor titluri de publicaţii seriale ştiinţifice sau pentru a înțelege cât de rapid revistele unui domeniu devin obsolescente.

Specialiştii domeniilor mai puţin dinamice consideră perioada de doi ani a fi insuficientă pentru calcularea factorului de impact. O alternativă oferită de Thomson Reuters pentru factorul de impact clasic este indicatorul bibliometric 5 years impact factor (factorul de impact pe 5 ani).  În România se aplică factorul de impact calculat pentru o perioadă de 2 ani, însă pentru domeniile umaniste se recomandă 5 years impact factor.

Cercetătorii şi editorii revistelor din domeniile foarte dinamice, care obţin rapid un număr mare de citări au contestat relevanţa factorului de impact din cauza perioadei îndelungate de timp necesară pentru calcularea factorului de impact. Indicatorul bibliometric propus de editorii Thomson Reuters pentru domeniile foarte dinamice este  „Immediacy index” (indexul rapid)

Utilizarea unei singure măsuri pentru a evalua domenii diferite este o imensă greșeală: ceea ce este foarte potrivit pentru un domeniu, pentru alt domeniu poate fi chiar inadecvat. O primă soluţie a Thomson Reuters a fost separarea științele exacte de științele sociale prin crearea a două ediții distincte ale Journal Citation Reports.

Thomson Reuters, pe lângă recomandările de interpretare ale factorului de impact, doar în raport cu revistele indexate în același domeniu, pune la dispoziție în Journal Citation Raports o serie de indicatori agregaţi, care să poată oferi o perspectivă asupra caracteristicilor domeniului. Pentru evaluarea unui domeniu, indicatorii recomandați sunt:  aggregate impact factor, median impact factor și aggregate immediacy index.

În analiza individuală a revistelor indexate ISI, Journal Citation Reports pune la dispoziție o serie de date statistice și alți indicatori bibliometrici care vin să completeze semnificațiile factorului de impact: citările obţinute, cu evidenţierea autocitărilor, indicatorul bibliometric Cited Half-Life, Citing Half-Lif şi rangul în categorie.

Bibliotecile universitare și specializate îşi pot planifica achiziţiile de publicaţii periodice îndreptându-și achizițiile de periodice către revistele cu un factor de impact. Pentru procesul de deselecție poate evalua colecția de periodice indexate ISI cu ajutorul indicatorilor bibliometrici cited half-life și citing half life pentru a afla perioada în care acestea devin obsolescente. Bibliotecile, în care anumite reviste indexate ISI sunt foarte solicitate și au posibilitatea de a-și dezvolta colecția cu noi titluri de publicații seriale, pot apela tot la Journal Citation Reports pentru a găsi revistele aflate în relație cu cele foarte solicitate.

Doamna Luminiţa Daniş deschide noul punct pe ordinea de zi, cel referitor la catalogare şi adapatarea noului ISBD. Doamna Daniş solicită un demers legat de împrumutul interbibliotecar pentru seriale, nu doar pentru cărţi. Acest lucru se impune atât pentru un articol dintr-un serial, cât şi pentru un fascicul în întregime în vederea completării colecţiilor împrumutate. Domnul prof. univ. dr. Mircea Regneală propune încheierea de acorduri reciproce între parteneri în vederea soluţionării acestei probleme.

Revistele sunt foarte scumpe , dar şi restaurarea lor este costisitoare. Doamna Luminiţa Daniş aminteşte de deficienţa de personal, de faptul că au fost transferaţi bibliotecari din prelucrare la serviciul de comunicarea colecţiilor şi referinţe. De asemenea, reprezentanta Bibliotecii Academiei Române, doamna Stanca Desa, punctează lipsa fondurilor pentru achiziţia de periodice.

Problema digitizării este acută deoarece s-a realizat prin proiecte locale, nu la nivel naţional, după cum afirmă doamna Corina Apostoleanu de la Biblioteca Judeţeană din Constanţa.

Domnul Robert Coravu consideră că cele două probleme ale întâlnirii de astăzi se rezumă la digitizare şi la acreditarea Bibliotecii Naţionale pentru a se ocupa de această problemă. Totodată, consideră că trebuie sesizat M.E.C.T.S. de către ABR în legătură cu sistarea  accesului la unele baze de date ştiinţifice, ca urmare a încheierii proiectului ANELIS pe data de 22 aprilie 2012. Domnul Coravu, reprezentant Romdidac, spune că vendorii nu au primit banii pentru furnizarea serviciilor de baze de date pentru cele patru luni din 2012, dar li s-a cerut să nu întrerupă accesul utilizatorilor ANELIS la acestea.

ANELIS Plus este un consorţiu de biblioteci universitare, universităţi şi institute de cercetare, care reuneşte 78 de membri, care se  doreşte a fi continuatoarea proiectului ANELIS. În acest moment ANELIS Plus stagnează. Domnul prof. Regneală crede că solicitările din partea rectorilor către M.E.C.T.S. în legătură cu accesul la bazele de date ar avea succes. În proiectul ANELIS Plus, CNCS va contribui cu 80% din sumă, iar bibliotecile universitare, universităţile şi institutele de cercetare vor contribui cu 20 % din suma totală.

Încet-încet s-au format deprinderile de utilizare a bazelor de date, iar lipsa accesului din acest moment este primită negativ de utilizatorii bibliotecilor şi de comunitatea ştiinţifică în mod special.

Doamna Daniş atrage atenţia asupra următoarei situaţii: sunt seriale care au şi ISSN şi ISBN şi întreabă cine poate prelucra o astfel de publicaţie. Doamna Uşurelu de la Biblioteca Naţională a României spune că ISBN-ul are o valoare mai mare decât ISSN-ul. În evaluarea cercetătorilor şi cadrelor didactice, contribuţia unui autor la o publicaţie care are ISBN  primeşte un punctaj mai mare decât o contribuţie cu un articol într-o publicaţie cu ISSN. Volumele cu titlu constant sunt seriale, adică lucrările conferinţelor deşi pentru fiecare volum pot primi şi un ISBN, pe lângă ISSN-ul atribuit seriei.

Doamna Violeta Elena Moraru de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi întreabă cum se inventariază publicaţiile seriale online şi cum se poate realiza inventarierea acestora sau cum se poate stoca informaţia. Există pe piaţa românească mai multe situaţii în care editorii revistelor au sistat apariţiile pe hârtie şi le-au înlocuit cu ediţii electronice. Înmulţirea publicaţiilor seriale electronice şi numărul ridicat de seriale care au migrat în mediul electronic creşte nevoia înfiinţării depozitului legal electronic şi ar reprezenta o soluţie pentru multe dintre problemele apărute în acest context. Domnul Coravu precizează faptul că accesul la o revistă electronică este considerat un serviciu pentru care se percepe un TVA în cuantum de 24%.

Doamna Violeta Moraru întreabă cum se prelucrează ediţiile locale ale ziarelor; de exemplu ziarul „Adevărul” are un singur ISSN şi pagini diferite pentru fiecare judeţ al ţării.

Descrierea resurselor electronice se face conform ISBD (CR), eventual tot în cadrul Serviciului Periodice al fiecărei biblioteci. Pe site-ul IFLA se regăseşte varianta tradusă în limba română a ISBD (CR).

Doamna Corina Apostoleanu semnalează problema multor ziare care au migrat în mediul electronic online si care nu şi-au păstrat structura elementară a unui serial: nu au nici o numerotaţie, nu mai au ISSN, articolele nu sunt semnate, nu au nici o periodicitate anunţată şi nici arhivă. Cele mai multe ziare locale din Constanţa sunt în această situaţie, iar bibliotecile judeţene au nevoie să indexeze informaţiile conţinute în aceste ziare deoarece sunt foarte solicitate de către utilizatorii bibliotecii. Doamna Nicoleta Rahme de la Biblioteca Naţională României aminteşte că arhivarea web nu este foarte dezvoltată nici la nivel internaţional. Legislaţia privitoare la statistică trebuie adusă la zi şi din acest punct de vedere.

Întocmit de Luminiţa Modan,

membru permanent al Secțiunii Periodice al ABR.