Raportul Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

20-22 iunie 2012, Bucureşti

În zilele de 20-22 iunie 2012 a avut loc, în noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, sesiunea anuală de lucru a Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR. Activitatea celor două subsecţiuni (Catalogare şi Indexare) a fost consacrată continuării lucrului la cele două ghiduri naţionale, de catalogare şi de indexare (LIVES-Ro).

La lucrările secţiunii au participat reprezentanţi ai: Bibliotecii Naţionale a României, Bibliotecii Academiei Bucureşti, Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti, Bibliotecii Politehnice Bucureşti, Bibliotecii Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti, Bibliotecii Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” din Galaţi, Bibliotecii Judeţene din Constanţa, Bibliotecii Judeţene din Târgovişte, Bibliotecii Judeţene „I.H. Rădulescu” Dâmboviţa (lista în Anexă).

După deschiderea comună a lucrărilor sesiunii şi urările de bun venit ale doamnei Elena Târziman, director al Bibliotecii Naţionale a României, participanţii au fost invitaţi de către gazde să facă un tur al bibliotecii, unde au vizitat, între altele, sala de lectură pentru copii, ludoteca, sala de drept, sala de presă, sala de referinţe, spaţiile multifuncţionale, expoziţiile.

Pe parcursul celor trei zile, subsecţiunile şi-au desfăşurat lucrările în două locaţii diferite: grupul de lucru de la Catalogare în Sala de conferinţe de la parter, iar grupul de lucru de la Indexare în Sala de Referinţe a bibliotecii.

Prezent în prima parte a lucrărilor secţiunii, preşedintele ABR, prof.univ.dr. Mircea Regneală a reiterat necesitatea apariţiei cât mai rapide a unor ghiduri naţionale, extrem de utile în bibliotecile din România, subliniind că asociaţia va susţine financiar, în măsura posibilităţilor, apariţia acestor lucrări.

Subsecţiunea Catalogare

I. Prima parte a sesiunii de lucru a debutat cu punerea în discuţie şi soluţionarea unor probleme întâlnite de catalogatori în activitatea lor specifică:

► Statutul publicaţiilor OSIM

Soluţie:

Publicaţiile OSIM îşi găsesc un anumit loc în sălile de lectură, cunoscut de către utilizatori, şi vor fi înregistrate în baza de date doar dacă au număr ISBN şi provin din Depozit Legal.

► Cum se procedează dacă pe resurse nu apare titlul colecţiei/seriei, dar pe verso-ul foii de titlu sau pe foaia liminară este trecut coordonatorul/îngrijitorul colecţiei, pe cotor sau în altă parte a resursei apare un număr ori un simbol care indică o colecţie?

Soluţie:

După ce titlul colecţiei a fost identificat, pe site-ul editurii sau în alte surse, acesta se va înregistra în câmpul corespunzător, însoţit de datele aferente, specificând într-o notă sursa.

► Cum se procedează dacă două sau mai multe resurse diferite au atribuit acelaşi ISBN, iar sistemul în care se lucrează atenţionează asupra faptului că acel număr mai există în baza de date, nepermiţând dublarea?

Soluţie:

Se recomandă înregistrarea “forţată” a numărului la ambele resurse, chiar dacă acţiunea de căutare la numărul ISBN se va finaliza cu afişarea a două resurse. Prin folosirea subcâmpului $z al câmpului 010 (ceea ce presupune număr eronat), resursa respectivă nu va mai putea fi regăsită la nr. ISBN!

► Cum se procedează când o resursă multivolum/multiparte are un număr ISBN la primul volum şi numere ISSN la volumele următoare?

Soluţie:

Într-o descriere globală se vor înregistra acele numere, calificându-le cu nr. volum/parte, iar într-o înregistrare pe niveluri, în înregistrarea fiecărui volum/parte va fi înregistrat ISBN-ul/ISSN-ul corespunzător, asigurându-ne, astfel, că fiecare ISBN/ISSN este regăsibil.

► Cum se procedează dacă numărul ediţiei unei resurse nu este specificat în sursele de informaţie specifice ediţiei, ci doar în descrierea CIP?

Soluţie:

Dacă nu există informaţii privind ediţia resursei descrise, se pot consulta alte baze de date, site-ul editurii sau se pot compara diversele ediţii existente ale resursei. De asemenea, un răspuns am putea avea prin consultarea colegilor de la CIP/BN, dacă, într-adevăr, CIP-ul a fost realizat de BN, care ar putea clarifica situaţia; dacă CIP-ul nu a fost realizat de BN, nu se poate conta pe informaţia din CIP.

►Cum se procedează dacă pe copertă şi/sau pe pagina de titlu ale unei culegeri din mai mulţi autori apare specificat, pe poziţia unde, de obicei, este autorul, numele unui coordonator sau editor, evidenţiat sau nu, fără a fi însoţit de rolul pe care îl are în legătură cu această resursă?

Soluţie:

În înregistrarea bibliografică se va adăuga, în paranteze pătrate, rolul acelei persoane, iar atunci când se va indexa acel nume se va codifica ca o responsabilitate secundară.

II. Printre cele stabilite la sesiunea de lucru din iunie 2011, a fost planificată o prezentare a FRBR-ului pentru a ne reaminti vocabularul specific. În acest sens, Olga Beşchea (Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi) a expus succint entităţile şi relaţiile celor trei grupe ale modelului FRBR, o prezentare de FRBR-izare a UNIMARC-ului (prin crearea de noi câmpuri pentru identificarea punctelor de acces – Titlu, Creator, Subiect – la nivelul Lucrărilor şi Expresiilor)

          În continuare, Constanţa Dumitrăşconiu, coordonatoarea Ghidului naţional de catalogare, a prezentat o paralelă între formele de conţinut ISBD şi tipurile de conţinut RDA. S-a putut observa că ISBD-ul este bază pentru descrierile bibliografice în aproape toate codurile moderne de catalogare. Terminologia zonelor (de la zona 0 la zona 8) şi subzonelor ISBD se regăseşte, în mare parte neschimbată, în cea a secţiunilor corespondente din RDA.

          În prima parte a zilei următoare, Coca Stanciu (Biblioteca Politehnică Bucureşti) şi Luminiţa Berechet (Biblioteca Academiei Române Bucureşti) au prezentat exemple de resurse electronice descrise bibliografic în cele două formate MARC (UNIMARC şi MARC21), analizând corespondenţa câmpurilor

          Conform planificării, Constanţa Dumitrăşconiu a prezentat o listă cu termenii utilizaţi pentru marcarea funcţiilor responsabilităţilor şi codurile aferente din Anexa C a RDA. Acest document a fost analizat în ultimele două zile ale întâlnirii de lucru.

În final s-a stabilit:

ü  continuarea activităţii pentru realizarea chestionarului (trimis bibliotecilor din ţară) care va evidenţia sistemele şi formatele utilizate în bibliotecile din România (resp. Mihaela Dragu, BAR Bucureşti);

ü  finalizarea listei cu termenii utilizaţi pentru marcarea funcţiilor responsabilităţilor (termen: 1 noiembrie 2012, resp. Constanţa Dumitrăşconiu);

ü  continuarea activitatăţii de selectare a exemplelor de înregistrări bibliografice în cele două formate mai cunoscute (UNIMARC şi MARC21) şi pe suporturi diferite;

ü  finalizarea documentului referitor la descrierea lucrărilor publicate în mai multe volume, părţi, fascicule (resp. Mihaela Cristea, Timişoara);

ü  continuarea stabilirii corespondenţei  UNIMARC-MARC21, cu exemple pe tipuri de resurse, pe câmpuri şi subcâmpuri;

În vederea elaborării unui Ghid de catalogare în conformitate cu RDA, unele dintre

capitolele/subcapitolele RDA au fost repartizate persoanelor care s-au oferit:

ü  identificarea titlurilor manifestărilor (cap.2.3 RDA) (resp. BAR);

ü  descrierea suporturilor (cap.3 RDA) (resp. BJ „V.A.Urechia” Galaţi);

ü  titlurile preferate ale lucrării (cap.6.2 RDA) (resp. Aurelia Mircescu, BNR);

ü  identificarea persoanei (cap.9 RDA) (resp. Olga Beşchea, BCU „Mihai Eminescu”Iaşi)

Subsecţiunea Indexare

            Lucrările subsecţiunii Indexare au fost consacrate, ca de fiecare dată din 2008 încoace, activităţii efective de adaptare şi realizare a Ghidului LIVES-Ro. Trebuie menţionat că a fost prima întâlnire a grupului de lucru LIVES-Ro în 2012, întâlnirea anterioară având loc în perioada 2-4 noiembrie 2011 (trei sesiuni de lucru în 2011).

            Exceptând prezenţa mult mai numeroasă, de această dată, a colegilor din Biblioteca Naţională, componenţa grupului de lucru a fost, în linii mari, cea consacrată, cu reprezentanţi ai Bibliotecilor Centrale Universitare din Iaşi şi Bucureşti, Bibliotecii Academiei Bucureşti şi Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi.

            Înainte de a intra în tema propriu-zisă a întâlnirii – continuarea validării subdiviziunilor de subiect din lista de subdiviziuni de utilizare generală din Ghidul LIVES-Ro, s-au adus în discuţie două subiecte: lista de subdiviziuni de formă de utilizare generală a Ghidului LIVES-Ro, publicată pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României în luna martie a acestui an şi modul în care se indexează în acest moment în bibliotecile din România. S-a constatat astfel că există:

ü      biblioteci în care indexarea lipseşte cu desăvârşire, decizie motivată de dorinţa de a iniţia această activitate doar în momentul apariţiei unei liste autorizate (eventual la nivel naţional) de descriptori de subiect, în scopul evitării indexării libere şi a pierderii controlului asupra cuvintelor cheie;

ü      biblioteci în care indexarea se reduce la alocarea de indici CZU, cu un nivel diferit de specificitate;

ü      cazul neverosimil în care indexarea se face “partajat”, o persoană alocând descriptori de subiect şi altă persoană alocând indici CZU;

ü      biblioteci în care indexarea şi catalogarea sunt realizare de aceeaşi persoană;

ü      biblioteci unde se face indexare cu descriptori de subiect şi indici CZU, dar se urmăreşte şi un control de autoritate la nivelul subiectului, prin realizarea descrierilor de autoritate pentru subiecte nume comune.

Dincolo de diferenţele fireşti, date de specificul fiecărei biblioteci, se înregistrează deosebiri mari în privinţa exploatării formatelor bibliografice, în parametrizarea şi utilizarea efectivă a câmpurilor şi subcâmpurilor alocate subiectului, de la o exploatare maximală, al cărei scop este de a oferi utilizatorului informaţii cât mai complete, specifice etc., până la utilizarea doar a unui câmp, respectiv subcâmp din totalitatea câmpurilor blocului alocat subiectului.

Aşa cum s-a discutat şi în cadrul lucrărilor Conferinţei Naţionale a ABR de la Sibiu (2011) se impune o cunoaştere cât mai precisă a modului de reprezentare a subiectului în formatul bibliografic în cadrul fiecărei biblioteci.

            Pe parcursul zilelor consacrate întâlnirii, au fost validate 49 de subdiviziuni de subiect de utilizare generală din Ghidul LIVES-Ro. Trebuie reamintit că analiza fiecărei subdiviziuni presupune raportarea concomitentă la surse cu grade de actualizare diferite: lista de subdiviziuni LIVES-Ro (traducere ce urmează ediţia din 2004 a Ghidului RAMEAU), ultima variantă a Ghidului RAMEAU (2010), baza de date BN Opale Plus (cu actualizări uneori diferite de ale ultimei ediţii a Ghidului RAMEAU). Adăugăm, la acestea, necesitatea de adaptare a descriptorilor la specificul cultural românesc, proces ce duce, în multe cazuri, la reconsiderarea vedetelor/subdiviziunilor de subiect, implicit a structurii acestora, aşadar a relaţiilor ierarhice, a legăturilor.

            În cadrul întâlnirii s-a readus în discuţie problema condiţiilor de utilizare a Ghidului LIVES-Ro după finalizarea acestuia, a tezaurului de termeni LIVES-Ro, mai precis poziţia bibliotecilor în raport cu acest proiect: fie intrarea în reţeaua LIVES-Ro, statut ce implică acceptarea unui control de autoritate exercitat de către Biblioteca Naţională, fie utilizarea propriilor liste de autoritate, în cazul în care acestea există.

            Următoarea întâlnire pentru continuarea procesului de validare a listelor de subdiviziuni de utilizare generală din Ghidul LIVES-Ro a fost stabilită pentru luna septembrie, în măsura în care vor exista fonduri pentru deplasare şi cazare.

            Mulţumim tuturor participanţilor la întâlnirea de lucru a Secţiunii Catalogare-Indexare şi sperăm să ne revedem la Galaţi, la Conferinţa Naţională a ABR (29-31 august 2012), pentru a discuta probleme profesionale de actualitate.

            Ne exprimăm încă o dată gratitudinea faţă de colegii din Biblioteca Naţională, care, în ciuda faptului că procesul de mutare în noul sediu nu s-a finalizat, au depus toate eforturile pentru a asigura condiţii optime pentru desfăşurarea acestei întâlniri.

05.07.2012                                    

Olga Beşchea, preşedinte al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

Anca Haţapuc, secretar al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

ANEXĂ

Participanţi la întâlnirea Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR,

Bucureşti, iunie 2012

1. Achiri Monica, BCU „Carol I” Bucureşti

2. Badea Ioana Otilia, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

3. Bararu Mia, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

4. Bălan Dorina, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

5. Berechet Luminiţa, Biblioteca Academiei Române

6. Beşchea Oga, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

7. Bubac Simona, Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Bucureşti

8. Buturugă Mariana, Biblioteca Academiei Române

9. Caranfil Ligia, Biblioteca Academiei Române

10. Căluian Catrina, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

11. Căpăţînă Silvia, Biblioteca Naţională a României

12. Căzănaru Svetlana, Biblioteca Academiei Române

13. Coravu Robert, Romdidac S.A.

14. Corpaci Nicoleta, Biblioteca Naţională a României

15. Dascălu Aurelia, Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Bucureşti

16. Derscanu Adriana, Universitatea Naţională de Apărare

17. Dobre Claudiu, Biblioteca Naţională a României

18. Golban Mihaela, Biblioteca Naţională a României

19. Frâncu Victoria, BCU „Carol I” Bucureşti

20. Hanganu-Stroe Milica, Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Bucureşti

21. Haţapuc Anca, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

22. Hubert Adriana, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

23. Ion Laura, Biblioteca Naţională a României

24. Manolache Mihaela, Biblioteca Naţională a României

25. Meiroşu Georgica, Biblioteca Judeţeană Constanţa

26. Mircescu Aurelia, Biblioteca Naţională a României

27. Mitrofan Gina, Biblioteca Naţională a României

28. Mocanu Monica, UMF Bucureşti

29. Moraru Violeta Elena, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

30. Mureşan Ana, Biblioteca Naţională a României

31. Muşat Rodica, Biblioteca Naţională a României

32. Pârvulescu Liliana, Universitatea Naţională de Apărare

33. Pintelie Roxana, Biblioteca Naţională a României

34. Popescu Irina Dana, Biblioteca Judeţeană Constanţa

35. Radu Mariana, Biblioteca Naţională a României

36. Răducan Doina, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

37. Răducu Maria, Biblioteca Naţională a României

38. Răducu Marin, Biblioteca Naţională a României

39. Roşu Ramona, Biblioteca Naţională a României

40. Spînu Loredana, Biblioteca „I. H. Rădulescu”, Dâmboviţa

41. Stancu Georgeta, Biblioteca Universităţii Politehnice Bucureşti

42. Stumbea Camelia, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

43. Şuşmea Liliana, Biblioteca Naţională a României

44. Vazzolla Mihaela, Biblioteca Naţională a României

45. Vulcu Olimpia, Biblioteca Naţională a României